Celebrăm The Met. Piese de vârf din donația The MET către Muzeul Textilelor

25 septembrie 2026 – 31 ianuarie 2027

Expoziție realizată în cadrul proiectului „Muzeul Textilelor – Totul se leagă”

Expoziția prezintă o selecție de costume și obiecte textile din donația The Metropolitan Museum of Art (The Met) din New York către Muzeul Textilelor din Băița, județul Hunedoara.

Legătura dintre cele două instituții are și un context profesional construit de-a lungul mai multor decenii. Dr. Florica Zaharia, fondatoarea Muzeului Textilelor și Conservator Emerita al The Metropolitan Museum of Art, a activat timp de 28 de ani în Departamentul de Conservare a Textilelor al The Met, pe care l-a condus timp de 13 ani. Experiența sa în cercetarea și conservarea patrimoniului textil contribuie la perspectiva din care sunt privite și puse în relație piesele prezentate în expoziție.

Selecția expusă la Muzeul Național de Artă al României reunește piese provenite din spații geografice și culturale diferite, punând în evidență atât particularitățile fiecărei tradiții, cât și legăturile dintre materiale, tehnici, forme și moduri de utilizare a textilelor.

Un loc important în această perspectivă îl ocupă patrimoniul textil românesc, prezentat în dialog cu obiecte aparținând altor culturi. Alăturarea lor permite observarea unor asemănări și diferențe care depășesc granițele geografice: felul în care resursele locale influențează alegerea materialelor, modul în care tehnicile sunt adaptate și transmise sau felul în care funcția, expresia estetică și identitatea culturală se întâlnesc într-un obiect textil.

Expoziția propune astfel o privire asupra textilelor nu doar ca obiecte de patrimoniu, ci și ca purtătoare de cunoaștere. Fibrele, structurile, tehnicile de realizare, culoarea și ornamentul vorbesc despre comunitățile care le-au creat, despre relația acestora cu mediul și resursele disponibile și despre practici transmise între generații.

Parte a proiectului „Muzeul Textilelor – Totul se leagă”, expoziția aduce în prim-plan locul patrimoniului textil românesc într-un context internațional, precum și rolul cercetării în înțelegerea și conservarea lui. Donația The MET către Muzeul Textilelor devine astfel punctul de plecare pentru un dialog între colecții, culturi și tradiții textile, dar și pentru o reflecție asupra felului în care patrimoniul continuă să creeze legături în prezent.

Loc:
Muzeul Național de Artă al României
Etajul 3, Galeria de Artă Orientală – hol central

Program de vizitare:
Miercuri–vineri: 10:00–18:00
Sâmbătă–duminică: 11:00–19:00

Muzeografie și cercetare: dr. Florica Zaharia
Curator: Teodor Frolu

Organizatori: Muzeul Textilelor, Muzeul Național de Artă al României, DC Communication

Proiect co-finanțat de Administrația Fondului Cultural Național (AFCN).

Expoziția „Brâncuși. Sindromul”

„Brâncuși. Sindromul” este prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și propune publicului o perspectivă aparte asupra influenței operei sale, analizând diversele tipuri de discursuri artistice construite în jurul lucrărilor și personalității celui mai important sculptor modern, din perioada interbelică până la ora actuală. Două fire narative, care se întrepătrund pe parcursul ultimului secol, pot fi puse sub semnul unui veritabil sindrom Brâncuși, devenit endemic în cultura românească. Pe de-o parte, expoziția arată forța modelatoare și dominatoare a personalității și operei brâncușiene asupra artei moderne și contemporane românești. Pe de altă parte, expoziția surprinde felul în care se formează și se propagă în spațiul vizual românesc figura mitică al lui Brâncuși, ca simbol național, cultural și spiritual.

Parcursul expozițional reunește lucrări care urmăresc atât imaginea artistului, cât și ecourile formale, simbolice și critice ale creației sale. Publicul va putea vedea, între altele, portrete ale lui Brâncuși semnate de M.H. Maxy, Theodor Pallady și Milița Petrașcu, lucrări-omagiu realizate de M.H. Maxy și Vasile Dobrian, sculpturi de Milița Petrașcu, Irina Codreanu, Hans Mattis-Teutsch, Ion Irimescu, George Apostu, Ovidiu Maitec sau Vasile Gorduz, precum și interpretări și recuperări contemporane ale motivelor brâncușiene - de la studiile lui Paul Neagu după „Pasărea în spațiu”, „Peștele”, „Domnișoara Pogany”, „Pasărea măiastră” și „Coloana”, până la lucrări de Iosif Kiraly, Teodor Graur, Mircea Cantor, Vlad Nancă, Michele Bressan sau Dan Perjovschi.

Odată cu consacrarea globală a lui Brâncuși, îndeosebi după 1970, ca „părinte al sculpturii românești”, figura lui devine tot mai apăsătoare în contextul în care nu doar în sfera culturală sonoritatea numelui său crește, ci se răspândește necontrolat în spațiul public. Astfel se ivesc în locurile cele mai diverse mini-coloane ale infinitului, mese ale tăcerii sau porți ale sărutului, golind de sens aceste repere-cheie ale creației sale, declanșând o invazie a kitschului, care merge de la utilizarea acestor bine-cunoscute forme ca decorațiuni pe o serie infinită de produse, de la coperte de caiet sau de carte la pachete de țigări.

Începând cu anii 90, fenomenul Brâncușomaniei, neafectat, ba chiar intensificat odată cu schimbarea de regim, este documentat, analizat și pus în discuție de către artiști precum Iosif Kiraly, Teodor Graur, Dan Perjovschi sau Mircea Cantor. Curatoriată de Judit Balint și Erwin Kessler, expoziția Brâncuși. Sindromul chestionează și pune în paralel toate aceste discursuri diverse, atât artistice, cât și din afara sferei artei, dezvoltate în jurul numelui și operei lui Brâncuși, oferind o imagine complexă a ceea ce înseamnă influența sa asupra spațiului social, cultural și imaginar românesc.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 12 iunie - 25 octombrie 2026, la MNAR, parterul Galeriei Naționale.

Partener oficial: Banca Transilvania

Expoziție realizată cu sprijinul: Asociației Prietenii MNAR, Institutul Cultural Român.

Parteneri instituționali: Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Centrul de Cultură „George Apostu”, Bacău, Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad, Muzeul Băncii Naționale, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), Muzeul Național de Istorie a României.