Cotoșman & co. Lecția lui Livius Ciocârlie

8 mai – 13 septembrie 2026.
Curator: Erwin Kessler

Muzeul Național de Artă al României vă invită la vernisajul expoziției Cotoșman & co. Lecția lui Livius Ciocârlie, care va avea loc în data de 7 mai 2026, la ora 18.00.

Expoziţia este organizată de Secţia de Arte grafice şi rămâne deschisă în sala dedicată artelor grafice din Galeria de Artă Europeană în perioada 8 mai – 13 septembrie 2026.

Cu peste 40 de lucrări, expoziția reunește ansamblul pieselor semnate de Roman Cotoșman din colecția Livius Ciocârlie, de la pictură și grafică la lucrări pe lemn, de la portrete timpurii la compoziții minimaliste ale maturității, alături de o selecție de lucrări de Constantin Flondor.

Livius Ciocârlie (n. 1935) este un foarte cunoscut critic literar, eseist, profesor universitar și scriitor, fiind printre cei mai subtili memorialiști din ultimele decenii și totodată unul dintre cei mai loiali colecționari de artă. Chiar și acum, la peste 90 de ani, Livius Ciocârlie este devotat figurii și operei lui Roman Cotoșman (1935-2006), artist cu un rol aparte în peisajul neo-avangardei românești, unul dintre primii experimentaliști care au re-modernizat limbajul și practicile artistice locale, la mijlocul anilor 60.

Co-fondator al grupului timișorean 111 (activ între anii 1966-1969), alături de Ștefan Bertalan și Constantin Flondor, Roman Cotoșman a emigrat imediat după aceea în SUA și s-a stabilit la Philadelphia, unde și-a continuat experimentele constructiviste și opera dedicată formelor abstracte, minimaliste. Pe cei doi i-a apropiat inițial nu doar fondul cultural comun, specific bănățean, ci și platforma intelectuală timpurie, interesul pentru structuralism, semiotică vizuală și literară, pentru o viziune progresistă asupra creației artistice.

Cu timpul, profilul relației a căpătat alte valențe existențiale și s-a definit tot mai mult ca împărtășire a unui destin cultural și uman, în ciuda miilor de kilometri care îi despărțeau, în ciuda regimurilor politice, chiar în ciuda carierelor diferite și a relațiilor contrastante cu boala, cu vârsta și cu apropierea morții. Vizite, cadouri, piese încredințate de către artist prietenului critic (literar) pe parcursul  întregii vieți au conturat în timp o colecție fondată pe o veritabilă, unică lecție de profundă prietenie. Proximitatea caracterelor celor doi intelectuali i-a plasat în acea zonă specială a creației reflexive, preocupată de concretul obiectului, de perfecțiunea tehnicii și de prezența materialului ca atare -viața, literatura, mijloacele și procedeele artistice- prezentate extrem de rafinat, dar totodată clar, explicit, anti-baroc și anti-liric. 

Acces:
Sala de Grafică din Galeria de Artă Europeană (Calea Victoriei 49-53)

Program:
Miercuri-vineri, orele 10-18, sâmbătă-duminică 11-19, luni și marți închis.
Prima zi de miercuri din lună intrarea este gratuită.

Expoziția „Brâncuși. Sindromul”

„Brâncuși. Sindromul” este prilejuită de împlinirea a 150 de ani de la nașterea lui Constantin Brâncuși și propune publicului o perspectivă aparte asupra influenței operei sale, analizând diversele tipuri de discursuri artistice construite în jurul lucrărilor și personalității celui mai important sculptor modern, din perioada interbelică până la ora actuală. Două fire narative, care se întrepătrund pe parcursul ultimului secol, pot fi puse sub semnul unui veritabil sindrom Brâncuși, devenit endemic în cultura românească. Pe de-o parte, expoziția arată forța modelatoare și dominatoare a personalității și operei brâncușiene asupra artei moderne și contemporane românești. Pe de altă parte, expoziția surprinde felul în care se formează și se propagă în spațiul vizual românesc figura mitică al lui Brâncuși, ca simbol național, cultural și spiritual.

Parcursul expozițional reunește lucrări care urmăresc atât imaginea artistului, cât și ecourile formale, simbolice și critice ale creației sale. Publicul va putea vedea, între altele, portrete ale lui Brâncuși semnate de M.H. Maxy, Theodor Pallady și Milița Petrașcu, lucrări-omagiu realizate de M.H. Maxy și Vasile Dobrian, sculpturi de Milița Petrașcu, Irina Codreanu, Hans Mattis-Teutsch, Ion Irimescu, George Apostu, Ovidiu Maitec sau Vasile Gorduz, precum și interpretări și recuperări contemporane ale motivelor brâncușiene - de la studiile lui Paul Neagu după „Pasărea în spațiu”, „Peștele”, „Domnișoara Pogany”, „Pasărea măiastră” și „Coloana”, până la lucrări de Iosif Kiraly, Teodor Graur, Mircea Cantor, Vlad Nancă, Michele Bressan sau Dan Perjovschi.

Odată cu consacrarea globală a lui Brâncuși, îndeosebi după 1970, ca „părinte al sculpturii românești”, figura lui devine tot mai apăsătoare în contextul în care nu doar în sfera culturală sonoritatea numelui său crește, ci se răspândește necontrolat în spațiul public. Astfel se ivesc în locurile cele mai diverse mini-coloane ale infinitului, mese ale tăcerii sau porți ale sărutului, golind de sens aceste repere-cheie ale creației sale, declanșând o invazie a kitschului, care merge de la utilizarea acestor bine-cunoscute forme ca decorațiuni pe o serie infinită de produse, de la coperte de caiet sau de carte la pachete de țigări.

Începând cu anii 90, fenomenul Brâncușomaniei, neafectat, ba chiar intensificat odată cu schimbarea de regim, este documentat, analizat și pus în discuție de către artiști precum Iosif Kiraly, Teodor Graur, Dan Perjovschi sau Mircea Cantor. Curatoriată de Judit Balint și Erwin Kessler, expoziția Brâncuși. Sindromul chestionează și pune în paralel toate aceste discursuri diverse, atât artistice, cât și din afara sferei artei, dezvoltate în jurul numelui și operei lui Brâncuși, oferind o imagine complexă a ceea ce înseamnă influența sa asupra spațiului social, cultural și imaginar românesc.

Expoziția va putea fi vizitată în perioada 12 iunie - 25 octombrie 2026, la MNAR, parterul Galeriei Naționale.

Partener oficial: Banca Transilvania

Expoziție realizată cu sprijinul: Asociației Prietenii MNAR, Institutul Cultural Român.

Parteneri instituționali: Muzeul de Artă Vizuală Galaţi, Centrul de Cultură „George Apostu”, Bacău, Muzeul „Vasile Pârvan”, Bârlad, Muzeul Băncii Naționale, Muzeul de Artă Constanța, Muzeul Județean Mureș, Muzeul Național de Artă Contemporană (MNAC), Muzeul Național de Istorie a României.